Yama – etica yoga fără de care practica nu funcționează și baza unei vieți echilibrate
De la „a face yoga” la „a trăi în spirit yoghin”
În percepția comună, „a face yoga” înseamnă adesea posturi spectaculoase, flexibilitate, fotografii reușite și respirații controlate. În tradiția autentică însă, înainte de orice performanță vizibilă se află ceva mult mai discret: felul în care trăiești.
În India antică, maestrul nu îl întreba pe discipol câte posturi știe, ci cum se poartă cu oamenii, cum reacționează când este contrazis, ce face atunci când nu-l vede nimeni. Abia apoi veneau tehnicile. De aceea, în Yoga Sutra, Patañjali plasează la începutul întregii căi yoga un concept-cheie: Yama.
Yama stabilește o limită clară între ceea ce susține viața și ceea ce o distruge, între felul în care reacționezi din impuls și felul în care alegi să răspunzi din luciditate.
În acest articol vom vorbi doar despre Yama – ce este, de ce începe drumul yoga aici și cum transformă, în timp, modul în care te raportezi la tine și la ceilalți.
Ce este Yama: o hartă a comportamentului conștient
Cuvântul „Yama” vine din rădăcina sanscrită yam, care înseamnă „a controla”, „a modera”, „a îndruma”. Nu este vorba despre control în sens rigid, ci despre a-ți dirija conștient energia spre ceea ce este demn, adevărat și viu.
Textele clasice descriu Yama ca pe un ansamblu de principii etice universale, valabile „dincolo de loc, timp și context social”. Cu alte cuvinte, nu este un cod moral legat de o cultură sau de o religie anume, ci o descriere a felului în care se comportă spontan o conștiință trează.
Când trăiești în acord cu Yama, relațiile devin mai clare, conflictele se reduc, reacțiile impulsive se diminuează, iar în interior apare o formă de liniște: știi că nu te trădezi pe tine însuți. De aceea se spune, în tradiția yoghină, că înainte să fii „practicant”, ești chemat să devii om întreg.
Yama ca ecologie a energiei personale
Un aspect mai puțin discutat în prezent este legătura dintre Yama și ceea ce am putea numi „ecologia energiei personale”.
Fiecare gând, cuvânt sau acțiune lasă o urmă – în tine și în ceilalți. Pe termen scurt, poate părea că „scapi” ușor, că o minciună sau o răutate rămân fără consecințe. Pe termen lung însă, toate aceste gesturi construiesc un anumit tip de atmosferă interioară.
Vechile texte yoghine explică faptul că ființa umană trăiește într-un schimb permanent de energie cu tot ce o înconjoară. Când acționezi într-un mod agresiv, confuz sau lacom, nu doar ceilalți au de suferit, ci și propria ta minte: se tulbură, se tensionează, își pierde claritatea. Când acționezi din respect, sinceritate și măsură, în tine se instalează, treptat, o stare de coerență.
Yama este, în acest sens, un fel de manual de utilizare a propriei energii. Nu îți spune doar ce să eviți, ci îți arată ce tip de atitudine hrănește cu adevărat viața și ce tip de atitudine o erodează.
Yama și responsabilitatea față de celălalt
Un alt nivel de înțelegere a lui Yama ține de responsabilitatea față de celălalt. În yoga, nu ești privit ca o insulă izolată, ci ca un nod într-o rețea de relații: familie, prieteni, colegi, necunoscuți, chiar și oameni cu care ești în dezacord. Fiecare interacțiune lasă urme. Întrebarea este: ce fel de urme vrei să lași?
Etica modernă vorbește adesea despre drepturi. Yama adaugă un aspect esențial: responsabilități. Nu doar dreptul tău la liniște, ci și responsabilitatea ta de a nu aduce violență, confuzie sau dispreț în spațiul comun. Nu doar dreptul tău de a fi ascultat, ci și responsabilitatea de a vorbi cu adevăr și cu respect.
La Centrul de Yoga Alchimia Vietii cu instructorul de yoga Eugen Mirtz, Yama este prezentat ca o invitație la maturitate: nu ți se spune „fă asta pentru că așa e frumos”, ci ești ajutat să vezi consecințele subtile ale felului în care gândești, vorbești și acționezi.
Yama și claritatea conștiinței
Atunci când sunt respectate constant, principiile lui Yama încep să aibă un efect surprinzător: limpezesc conștiința. Minciuna, agresivitatea, invidia, lăcomia nu sunt doar „păcate morale”, ci și surse de ruminație mentală. Ele țin mintea ocupată, tensionată, fragmentată.
În schimb, atunci când te orientezi spre sinceritate, respect, măsură și simplitate, mintea are mai puține motive să producă scenarii. Nu mai trebuie să ții minte ce ai spus cui, nu mai ești nevoit să justifici agresiuni interioare, nu îți mai construiești identitatea doar pe reacții. Spațiul psihic începe să se elibereze.
Din această perspectivă, Yama nu este o etapă „morală” pe care o depășești, ci o condiție permanentă a meditației autentice. O minte încărcată de contraziceri lăuntrice poate sta liniștită în tăcere pentru câteva minute, dar nu poate rămâne lucidă prea mult timp. O minte coerentă, aliniată cu ceea ce simte că este adevărat, se poate așeza mai ușor în contemplare.
Yama ca fundament al încrederii în sine
Un efect mai discret, dar foarte important al integrării lui Yama în viața este refacerea încrederii în sine. De multe ori, imaginea de sine este fragilă nu pentru că „nu avem succes”, ci pentru că, undeva în adânc, știm că ne-am trădat propriile valori: am fost nedrepți, am spus altceva decât simțeam, am acceptat compromisuri care ne-au rănit.
Când începi să ții cont de Yama, se produce o transformare: decizi să nu te mai minți pe tine, să nu mai treci ușor peste gesturi care nu sunt în acord cu ceea ce știi că este bine. Nu devii perfect, dar devii mai onest. Iar onestitatea aceasta – chiar dacă doare uneori – reconstruiește ceva fundamental: respectul de sine.
În timp, în loc de gânduri de tipul „nu sunt suficient de bun”, apare o altă stare: „poate nu știu tot, poate mai greșesc, dar încerc să fiu corect”. Din punct de vedere yoghin, aceasta este baza unei încrederi în sine sănătoase, lipsită de aroganță, dar plină de verticalitate.
Yama, libertatea reală și alegerile de zi cu zi
Din exterior, Yama poate părea limitativă: „nu face asta, nu face cealaltă”. Privit din interior însă, devine o cale către libertate.
Libertatea nu înseamnă să faci orice, oricând, ci să nu mai fii sclavul impulsurilor tale.
Când nu mai ești împins de reacții automate – furie, gelozie, lăcomie, dorință de control – alegerea devine clară, conștientă.
Yama te ajută să vezi, în fiecare situație concretă, că există o alternativă la reacție: poți să nu răspunzi cu violență, deși ai putea; poți să nu minți, deși ți-ar fi mai comod; poți să nu iei ceva ce nu este al tău, deși „nu te vede nimeni”.
Această „putere de a nu”, de a nu continua inerția obișnuită, este o formă foarte concretă de libertate interioară.
În viziunea yoga, gândul că „dacă respect niște principii, mă îngrădesc” este o iluzie.
De fapt, lipsa de principii te lasă la voia condiționărilor. Yama este, în acest sens, arhitectura invizibilă a libertății: ceva ce te menține vertical atunci când toate forțele par să te tragă spre reacție.
Yama în contextul practicii de la Centrul de Yoga Alchimia Vietii
La Centrul de Yoga Alchimia Vietii, sub îndrumarea instructorului de yoga Eugen Mirtz, Yama este studiată nu teoretic, ci în raport cu realitatea de zi cu zi. Principiile nu sunt tratate ca un set de reguli rigide, ci ca un proces: felul în care vorbești cu un coleg obosit, cum reacționezi când ești criticat pe nedrept, cum gestionezi propriile frustrări sau tendința de a te descuraja.
În această abordare, Yama devine un fel de hartă de verificare permanentă: după o zi dificilă, te poți întreba în liniște dacă ai pus, măcar un pic, mai multă blândețe în cuvintele tale, mai mult adevăr în ceea ce ai transmis, mai multă măsură în reacțiile tale. Nu pentru a te judeca, ci pentru a înțelege mai bine unde ești și în ce direcție mergi.
Concluzie: Yama ca început absolut necesar în practica yoga
Chiar dacă structura clasică a sistemului yoga Yama apare la început, el nu este o treaptă pe care o lași în urmă, ci un fir care străbate întregul drum. Indiferent cât de departe ajunge practicantul, întrebarea rămâne aceeași:
„Cum îmi onorez, prin ceea ce fac, viața din mine și viața din ceilalți?”
Atunci când această întrebare este mereu în atenția noastră, Yama încetează să mai fie un capitol dintr-un manual și se transformă într-o stare de atenție și de prezență continuă. Din acel moment, yoga nu mai este doar ceva ce practici pe saltea, ci un mod de a fi și de a trăi în lume.
 |
| Cu recunoștință, Alchimia Vietii și Eugen Mirtz |
Dacă simți că te atrage această viziune asupra eticii yoghine, te invităm să descoperi și celelalte articole de pe blogul Centrului de Yoga Alchimia Vietii, coordonat de instructorul de yoga Eugen Mirtz, dedicate celor 10 principii Yama și Niyama.
Iar pe blogul personal al instructorul de yoga Eugen Mirtz, găsești articole care te ajută să aprofundezi informațiile din acest articol.
Comentarii
Trimiteți un comentariu