Yama și Niyama: regulile mici care aduc schimbări mari (Partea a II-a)
Introducere: echilibrul dintre lumea din afară și lumea dinăuntru
În articolul precedent am descoperit cele cinci principii Yama – modul în care ființa umană își poate armoniza viața în relație cu lumea exterioară.
Ele reprezintă etica relațională, acea atitudine de respect, sinceritate și non-violență care creează pace între oameni și ordonează interacțiunile zilnice.
Dar o viață echilibrată nu poate exista doar prin controlul comportamentului exterior.
Adevărata transformare apare atunci când și spațiul interior devine limpezit, curat și consacrat.
De aceea, Patañjali a așezat imediat după Yama cele cinci principii Niyama – o etapă de rafinare interioară, prin care omul își disciplinează mintea, emoțiile și intențiile.
Dacă Yama învață cum să trăim printre oameni fără a ne pierde sufletul,
Niyama ne învață cum să trăim cu noi înșine fără a ne pierde lumina.
Cele două împreună alcătuiesc temelia întregii practici yoga: echilibrul perfect dintre acțiunea conștientă și starea de devoțiune.
Niyama – ordinea interioară și consacrarea ființei
Dacă Yama reglează relația cu exteriorul, Niyama reprezintă disciplina interioară.
Cuvântul vine din ni (interior) și yam (a controla, a regla).
Cele cinci Niyama-uri definesc procesul prin care omul își purifică, rafinează și sacralizează propria existență.
Shaucha – purificarea ca pregătire pentru lumină
Shaucha se referă la curățenie, dar în sensul ei cel mai vast: puritatea corpului, a vorbirii, a gândului și a mediului.
Tradiția afirmă că puritatea atrage claritatea: mintea impură nu poate percepe adevărul.
Prin purificare, ființa devine un instrument fin al conștiinței.
În Hatha Yoga Pradipika, curățenia corporală este doar preludiul unei purificări mai profunde: curățenia emoțiilor, intențiilor, relațiilor.
Shaucha restabilește coerența dintre viața interioară și viața exterioară.
Santosha – mulțumirea sufletului împăcat
Santosha este starea de împăcare care nu depinde de circumstanțe.
Este bucuria tăcută a celui care înțelege că totul curge potrivit unei ordini divine.
Patañjali spune: „Prin stabilirea în Santosha, ființa dobândește fericirea supremă.” (II.42)
Această fericire nu este euforie, ci pace stabilă.
Înțelegerea profundă a lui Santosha conduce la o atitudine echilibrată în fața dualităților: succes–eșec, laudă–critică, plăcere–durere.
În acest echilibru, omul devine martorul senin al propriei existențe.
Tapas – focul purificator al voinței
Tapas derivă din rădăcina tap, „a arde”.
Este energia transformatoare a disciplinei, a efortului conștient.
Nu e vorba de austeritate fizică, ci de arderea impurităților prin claritate și voință.
Prin Tapas, ființa învață să-și orienteze puterea interioară nu spre dorințe, ci spre transcendere.
Toți maeștrii autentici ai Indiei au subliniat că fără Tapas, cunoașterea rămâne teorie.
Focul interior al voinței e cel care separă intenția de transformare reală.
Svadhyaya – cunoașterea de sine prin reflecție și studiu
Cuvântul înseamnă „auto-studiu” (sva – sine, adhyaya – studiu), citirea textelor sacre.
În yoga, nu există cunoaștere fără introspecție.
Svadhyaya nu se reduce la lectură, ci presupune o interogare constantă a propriei ființe în lumina adevărului spiritual.
Prin studiu și reflecție, omul înțelege că nu este corpul, emoțiile sau mintea, ci conștiința care le percepe.
Astfel, întreaga practică yoga devine un proces de reamintire a Sinelui esențial (Atman).
Ishvara Pranidhana – abandonul în fața divinului
Ultima dintre Niyama este și cea mai subtilă.
Ishvara înseamnă „Domnul suprem”, iar pranidhana – „consacrare”, „încredințare”.
Prin Ishvara Pranidhana, omul oferă roadele acțiunilor sale lui Dumnezeu.
Aceasta nu este resemnare, ci cea mai înaltă formă de libertate: a face totul cu dăruire deplină, dar fără atașament față de rezultat.
Când eul se dizolvă în actul consacrat, suferința dispare, iar viața devine rugăciune neîntreruptă.
„Fă ceea ce trebuie să faci, dar lasă rodul în mâinile Domnului.” – Bhagavad Gita, II.47
Concluzie: din etică spre lumină
Prin Yama, omul își regăsește locul în lume.
Prin Niyama, el își regăsește locul în sine.
Împreună, aceste zece principii nu sunt doar o morală, ci o cale de rafinare a conștiinței.
Într-un limbaj modern, am putea spune că Yama ne învață cum să trăim împreună, iar Niyama ne învață cum să trăim în acord cu sufletul nostru.
Ele nu impun interdicții, ci revelează o ordine naturală a vieții, o structură invizibilă care, odată respectată, aduce libertate, claritate și pace.
Fără aceste două etape, yoga riscă să devină doar o gimnastică frumoasă; cu ele, devine o artă a existenței.
De aceea, în tradiția transmisă la Centrul de Yoga Alchimia Vietii, sub îndrumarea instructorului de yoga Eugen Mirtz, studiul lui Yama și Niyama este considerat prima formă de meditație conștientă asupra vieții.
Atunci când aceste „reguli mici” sunt trăite zi de zi, ele deschid porțile unei schimbări mari: transformarea ființei obișnuite într-un om luminos, liber și senin.
 |
| Cu recunoștință, Alchimia Vietii și Eugen Mirtz |
Descoperă pe blogul Centrului de Yoga Alchimia Vietii mai multe articole din această serie ghidată de instructorul de yoga Eugen Mirtz și citește și articolul scris de către Eugen Mirtz pe blogul lui personal.
Comentarii
Trimiteți un comentariu